Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate
Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate, întrebarea fiind „cine pierde mai puțin?”
În ziua de 2 aprilie 2025 președintele Trump a anunțat tarife vamale agresive: pe lângă tarifele vamale de 10% aplicabile pentru orice produs importat în SUA (indiferent de sursă), mai multe țări ale lumii vor avea tarife majorate, printre care și toate statele membre ale UE care vor fi tarifate cu 20% pentru produsele comercializate în relația cu Statele Unite. Per total, aceste măsuri aduc o schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani, rata efectivă a tarifelor pe importuri crescând astfel de la 2,3% la un nivel record de 22-23%. Această decizie fără precedent pentru comerțul mondial va avea cu siguranță un impact major asupra economiilor vizate, dar și asupra economiei SUA, precum și asupra schimburilor comerciale mondiale. Aceste măsuri vin după ce în pe parcursul ultimelor 2 luni noua administrație americană a impus tarife vamale de 25% pentru toate automobilele importate în SUA, precum și pentru produsele de oțel și aluminiu. Într-o manieră similară, tarife de 10%, majorate ulterior la 20%, au fost impuse pentru importurile din China, respectiv 25% pentru importurile din Canada și Mexic (suspendate temporar în februarie, dar reintroduse cu ocazia anunțului major din aprilie). În acest context volatil, echipa RoEM a analizat relațiile comerciale ale UE cu SUA pentru a putea avea o imagine mai clară privind impactul potențial al tarifelor introduse asupra economiillor din UE și implicit asupra economiei României.
Cum arată datele comerciale ale UE și ale României cu SUA?
Analizând structura comerțului extern al României, constatăm că SUA reprezintă doar 2,34% din totalul comerțului extern al țării care include atât exporturile cât și importurile. Invers, situația este similară, România având o pondere de doar 0,10% din totalul comerțului extern al SUA. Totuși, concluzia că aceste tarife vamale vor avea un impact nesemnificativ asupra economiei României este una greșită. În primul rând, ponderea mai mică de 2,34% se datorează și faptului că în statele membre UE comerțul extern include și comerțul între țările UE, pe când în SUA comerțul dintre diferite state nu contribuie la mărimea totală a comerțului extern. Astfel, la nivelul întregii UE ponderea SUA în comerțul extern este mai ridicată, mai precis 7,1%, țările din vestul Europei având o relație comercială mai semnificativă cu SUA. Această pondere este însă mult mai ridicată în practică dacă eliminăm din ecuație comerțul efectuat între țările UE, SUA fiind de exemplu cel mai mare partener de export al țărilor UE în spațiul extracomunitar. România fiind strâns legată prin lanțurile de aprovizionare la economiile mari ale UE, tarifele vamale introduse vor avea și un impact negativ indirect asupra economiei țării. De exemplu, cel mai exportat produs din Germania către SUA sunt autovehiculele și componentele auto, competitivitatea cărora va suferi din cauza noilor tarife vamale, iar impactul se va resimți și în industria componentelor auto din România, furnizori ai companiilor de producție germane.
Impactul așteptat al tarifelor vamale
Tarifele vamale în general slăbesc performanța economică, atât în țările asupra cărora se introduc aceste tarife, cât și în țara care introduce tarifele respective. Bilanțul final al creșterii barierelor comerțului internațional este întotdeauna unul negativ, întrebarea fiind doar „cine pierde mai puțin?”. Un prim efect direct al introducerii tarifelor de către administrația Trump se va manifesta cel mai probabil în presiuni inflaționiste în SUA, tarifele vamale aplicate fiind reflectate în mod direct în creșterea prețului final al produselor importate și astfel a nivelului inflației. De asemenea, produsele fabricate în SUA pot deveni și ele mai scumpe dacă sunt bazate pe materii prime și componente importate. Substituirea acestora cu producție proprie, chiar și dacă am accepta că este un scenariu posibil, necesită o perioadă mai lungă timp, ceea ce va determina o scădere directă pe termen scurt a ritmului de creștere a PIB-ului american. PIB-ul statelor Unite are de suferit și pe termen mai lung, chiar dacă lanțurile de aprovizionare globale se vor adapta la noul context. Eficiența medie a producătorilor domestici din SUA va scădea, concurența pe piețele domestice devenind mai slabă odată cu introducerea tarifelor vamale pe importuri.
Pe de altă parte, produsele exportate de către UE în SUA devin și ele mai puțin competitive (noile tarife majorând direct prețul acestora pe piața americană), care va reduce brusc volumul de producție în UE. Mai mult, neavând posibilitatea să se extindă pe piața domestică a SUA, o parte dintre cele mai productive firme ale UE vor avea de suferit, diminuând astfel eficiența medie a producătorilor europeni. Scăderea exporturilor și scăderea eficienței producției în țările UE se va reflecta într-o încetinire a creșterii economice în contextul în care industria europeană trecea deja înaintea introducerii acestor tarife printr-o perioadă dificilă, aproape de stagnare. Simulările economice la nivel european arată că tarifele vamale impuse țărilor UE ar putea conduce chiar și la o ușoară scădere a economiei europene pe termen scurt, dar nici SUA nu ar scăpa de o contracție economică, e drept una potențial mai ușoară. În cazul în care UE răspunde cu o majorare similară a tarifelor vamale în relația cu SUA, efectele negative descrise mai sus se multiplică în ceea ce privește inflația și decelerarea economică, iar incertitudinile și impredictibilitatea unui conflict comercial îndelungat va periclita planificarea afacerilor și investițiile realizate de mediul de afaceri, investiții absolut necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice pe termen lung.