Evoluția veniturilor populației din România de la aderarea la UE până astăzi: creștere dinamică a salariilor, diminuare mai lentă a inegalităților
De la momentul aderării României la UE, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au avut o evoluție spectaculoasă, salariul mediu net lunar depășind pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. În termeni nominali putem vorbi de mai mult de o triplare în perioada 2007-2024 (de la un salariu mediu net lunar de 312 euro în 2007 la suma de 1045 de euro în 2024), iar dacă luăm în calcul și efectul inflației care erodează puterea de cumpărare a banilor, creșterea rămâne și așa cu mult peste dublarea valorii salariului mediu net (+122%). Rezultatul acestor creșteri este că, în privința salariilor medii, România depășește astăzi mai multe țări din această zonă a Europei.
Și totuși, în pofida acestor evoluții pozitive, o mare parte a populației din țară are o percepție diferită asupra evoluției veniturilor lunare proprii și nu resimte o creștere semnificativă a nivelului de trai. O explicație pentru aceste percepții divergente o reprezintă inegalitățile economice din cadrul țării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate care pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării.
Pentru a avea o imagine clară asupra acestor tendințe, echipa de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM) a analizat datele privind evoluția veniturilor populației, precum și a evoluției inegalității acestor venituri.
Ce ne dezvăluie datele statistice privind inegalitatea veniturilor populației?
Analiza datelor privind inegalitatea salariilor lunare aduce câteva rezultate surprinzătoare. Chiar dacă într-un studiu precedent am arătat că există de fapt trei Românii cu nivelul bunăstării economice a populației semnificativ diferită (capitala cu cele mai mari salarii, județele cu orașe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiș sau Brașov unde salariile depășesc în general media națională, respectiv celelalte regiuni ale țării unde salariile medii se află cu mult sub media națională), inegalitatea salariilor la nivelul țării pare să aibă un tren descendent. Diminuarea inegalităților este însă una foarte lentă: pe când în 2007 aproximativ 71% din angajații din România câștiga sub media națională, același procentaj în 2023 a avut o valoare ușor mai mică de 67%. Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani: direcția este cea dorită, viteza diminuării inegalităților salariale însă este prea lentă.
Pentru a avea o imagine mai completă, echipa RoEM a analizat și evoluția veniturilor totale ale populației, care pe lângă salarii includ și beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiții, inclusiv din societăți comerciale proprii. Veniturile totale au avut și ele o evoluție spectaculoasă în perioada de după aderarea europeană a României, creșterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populație câștigând peste, iar cealaltă jumătate a populației câștigând sub această valoare) a crescut aproape de cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro în 2007 la 653 euro în 2024). Aici menționăm și faptul că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent incluzând în ecuație toți membrii unei gospodării, astfel valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din același an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.
Pe lângă evoluția dinamică a veniturilor totale, similară evoluției salariilor, datele privind inegalitățile veniturilor aduc rezultate neașteptate. Indicele de inegalitate, calculat ca și veniturile segmentului de 20% din populație cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs. bottom 20%), arată o scădere accentuată a inegalităților: pe când acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătățit până în anul 2024 la „doar” 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară). În general, datele arată că ponderea fiecărui segment al populației cu venituri lunare peste mediană a devenit din ce în ce mai mică din veniturile totale realizate la nivelul țării, iar aceeași pondere pentru segmentele populației cu venituri mici a început să crească treptat. Această diminuare a inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii 4 ani, în special în anul 2024, anul creșterilor salariale, a majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor.
Inegalitatea veniturilor în România în comparație europeană
Rămâne întrebarea dacă diferență de 4,6 ori de mai sus în veniturile reprezintă în continuare o valoare relativ ridicată sau nu. Pentru a putea avea o bază de comparație, am analizat același indicator în toate țările UE. În acest clasament european pe anul 2024 România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franța, depășind 11 țări unde inegalitatea veniturilor populației este mai ridicată. Printre țările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3), pe când în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5). Este important de subliniat și faptul că în anul 2015 România era încă țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor în întreaga UE cu o valoare de 8,3 a raportului dintre veniturile celor două segmente de 20% din populație cu cele mai mari, respectiv cele mai mici câștiguri lunare. Astfel, progresul în ultimii ani în reducerea inegalităților poate fi considerat unul remarcabil. Luând toate aceste statistici în considerare, se poate concluziona că România a reușit să reducă semnificativ inegalitățile veniturilor populației, în special în ultimii ani, devansând mai multe țări europene. Această îmbunătățire este însă una foarte recentă, iar având în vedere tensiunile sociale existente în țară, este important ca aceste rezultate să fie menținute și pe termen lung.
