Impactul măsurilor fiscale asupra reducerii deficitului bugetar: analiza primului pachet și perspective
Primul pachet de măsuri de austeritate a intrat în vigoare la 1 august 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la reducerea deficitului bugetar încă din anul curent, urmând ca impactul său să fie considerabil mai pronunțat în 2026, când măsurile vor produce efecte pe parcursul întregului an fiscal. În consecință, în spațiul public au apărut mai multe estimări esențiale pentru o înțelegere realistă a situației economico-bugetare și pentru conturarea unui parcurs credibil în direcția atingerii țintei de deficit de 3% din PIB. Reamintim că, în procesul de elaborare a primului pachet de măsuri fiscale, Comisia Europeană a recomandat ca România să corecteze situația deficitului excesiv până la finalul anului 2030, urmând ca nivelul deficitului să scadă sub pragul de 3% din PIB – pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv în cadrul Uniunii Europene.
În iulie 2025, Consiliul Fiscal a publicat o opinie referitoare la proiectul de lege conținând măsurile din primul pachet. Potrivit acestui document, măsurile ar putea conduce la o scădere a deficitului bugetar cu 0,61% din PIB, ceea ce ar situa deficitul la 8,04% din PIB la sfârșitul anului curent. În mod surprinzător, cele mai mari agenții de rating par să adopte o perspectivă mai optimistă, cel puțin conform celor mai recente previziuni publice. Astfel, Fitch anticipează un deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2025 în timp ce Moody’s și S&P Global estimează un deficit de 7,7%, respectiv 7,8%. Acestea din urmă par a fi optimiste în special din perspectiva declarației Ministerului Finanțelor din august, conform căreia prognoza deficitului bugetar la final de an „nu începe cu 7”.
În acest context, prognoza pentru anul 2026 devine și mai dificilă. Conform analizei echipei RoEM, bazată pe informațiile publice disponibile, optimismul legat de estimările pentru anul următor se prezintă exact invers. Consiliul Fiscal estimează că măsurile incluse în primul pachet ar putea reduce deficitul bugetar cu 3,35% din PIB, ceea ce ar aduce deficitul la 5,3% din PIB în 2026 (pornind de la nivelul de 8,65% în 2024). Discuția publică, respectiv estimările agențiilor de rating sunt însă mai prudente în acest sens, cu valori ce depășesc, în general, pragul de 6% din PIB. Mai exact, Standard & Poor’s oferă cea mai pesimistă estimare de 6,4%, pe când Fitch și Moody’s consideră un deficit de 6,1%, respectiv 6,3% din PIB ca fiind scenarii mai realiste. Este important de menționat și faptul că aceste estimări se bazează exclusiv pe măsurile din primul pachet fiscal al guvernului.
La nivelul măsurilor individuale, estimările Consiliului Fiscal oferă o perspectivă mai clară asupra necesității și impactului fiecărei intervenții. Potrivit acestor analize, creșterea TVA reprezintă cea mai semnificativă măsură pe partea de venituri: dintr-o creștere totală estimată de 0,51% din PIB generată de primul pachet de măsuri în 2025, aproximativ 0,30% – adică aproape 60% – este atribuită exclusiv modificării cotelor TVA.
Această pondere ridicată se menține și în anul 2026, când impactul noilor cote TVA rămâne dominant. Deși începând cu 1 ianuarie vor intra în vigoare și alte măsuri fiscale incluse în primul pachet – precum majorarea impozitului pe dividende, creșterea taxei de drum și a cotei inferioare a impozitului pe jocurile de noroc – contribuția suplimentară la creșterea veniturilor din TVA este estimată la 0,9% din PIB. Prin comparație, impactul total al întregului pachet pe partea de venituri este estimat la 1,71% din PIB. Astfel, majorarea TVA va reprezenta în 2026 peste jumătate din veniturile bugetare suplimentare generate de măsurile cuprinse în primul pachet de reforme fiscale.
Pe partea de cheltuieli, impactul estimat al măsurilor bugetare pentru anul 2025 este relativ redus, contribuind la o diminuare a cheltuielilor publice cu aproximativ 0,1% din PIB. În anul 2026, însă, acest efect este prognozat să crească semnificativ, ajungând la 1,58% din PIB, economiile cele mai consistente urmând să provină din înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2025. Pe de altă parte, chiar dacă unele reduceri de cheltuieli par modeste ca pondere în PIB – de exemplu, diminuarea alocărilor pentru educație este estimată la doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,2% în 2026 – acestea pot avea un impact major asupra domeniului vizat. Astfel, o reducere a cheltuielilor anuale cu 0,2% din PIB în sectorul educației poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului (asumând o alocare bugetară de aprox. 3% educației în 2026, similar anului 2025), ceea ce ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului.
Estimările per ansamblu indică faptul că primul pachet de măsuri fiscale a fost esențial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente: măsurile precum majorarea TVA-ului sau a accizelor au generat un surplus imediat de venituri la bugetul de stat și au contribuit semnificativ la recâștigarea încrederii investitorilor externi în capacitatea țării de a gestiona această criză. Aceste măsuri vor sprijini în continuare eforturile de menținere sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, proiecțiile actuale arată că, în absența unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Prin urmare, pe lângă măsurile urgente adoptate în luna august, este imperativă implementarea unor reforme complementare, care să vizeze corectarea disfuncționalităților din sistemul public și fiscal, precum eliminarea redundanțelor din aparatul public, optimizarea cheltuielilor statului și eliminarea excepțiilor fiscale nejustificate. Este esențial ca aceste direcții să fie incluse în mod coerent în al doilea și în eventualele următoare pachete de reforme, pentru a asigura aplicarea eficientă a politicilor fiscale și pentru a restabili, conform angajamentelor asumate, echilibrul bugetar pe termen mediu și lung.