Scăderea semnificativă a inflației: rolul controversat al reglementărilor prețurilor
La mijlocul lunii mai 2024 Institutul Național de Statistică a publicat un comunicat conform căruia rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 a coborât la nivelul de 5,9%, după ce cu o lună în urmă fusese 6,6%. Chiar dacă inflația continuă să rămână relativ ridicată (fiind în același timp cea mai mare inflație în UE), rata scăderii acesteia în luna aprilie a depășit majoritatea așteptărilor analiștilor, scăderea fiind datorată în special continuării măsurilor guvernamentale privind plafonarea prețurilor la gaze și energie. Mai mult, în prima parte a lunii mai, Ministerul Energiei a anunțat că prețurile facturilor la gaze au scăzut în aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% față de prețurile maximale plafonate.
Pornind de la aceste evoluții favorabile echipa noastră a revizuit progonoza privind evoluția inflației până la finalul acestui an, coborând de la previziunea inițială de 5,0% la 4,0%, chiar și în contextul în care modificarea previziunii din partea BNR este una mai prudentă, țintind o scădere la valoarea de 4,9% până în decembrie 2024.
Care sunt factorii care contribuie la scăderea actuală a inflației în România?
Analizând componentele inflației conform metodologiei Eurostat putem constata că temperarea inflației se datorează în principal categoriilor de „Locuințe energie și combustibili”, „Alimente”, respectiv „Transport”. Pe lângă plafonarea prețurilor la energie și alimente pe plan intern, există și factori externi care contribuie la scăderea inflației în aceste categorii. Efectele directe și indirecte ale șocurilor globale de prețuri continuă să se estompeze. Într-o primă fază scăderea prețurilor globale la energie a contribuit la scăderea inflației în categoria de „Locuințe, energie și combustibili”, respectiv „Transport”. În ultima perioadă aceste efecte sunt cele mai vizibile în categoria alimentelor: normalizarea prețurilor comodităților de pe piețele agro-alimentare a ajutat la scăderea inflației și în această categorie. Chiar și așa, este important de subliniat faptul că prețul produselor din aceste categorii nu a încetat să crească, însă rata creșterii a devenit mult mai mică, reducând astfel contribuția acestor categorii la inflația generală din România.
De ce avem totuși în continuare o inflație destul de ridicată?
Pe plan intern putem identifica mai mulți factori care limitează procesul de dezinflație. Revigorarea consumului populației, creșterea cheltuielilor privind forța de muncă, nevoia de acoperire a deficitului bugetar, respectiv modificările fiscale intrate în vigoare în anul 2024 contribuie din ce în ce mai mult la inflația actuală care rămâne în continuare ridicată, mai ales dacă o comparăm cu ținta BNR pe termen mai lung a inflației de 2,5%.
La nivelul diferitelor categorii, „Sănătatea” contribuie în cea mai mare măsură la menținerea inflației la un nivel ridicat. Această contribuție se datorează în principal creșterii prețurilor medicamentelor cu două cifre procentuale pe parcursul anului trecut. Un astfel de ritm de creștere nu pare un scenariu viabil în anul curent, astfel acest efect va dispărea treptat din inflație până la finalul anului. Există însă un al motiv de îngrijorare: chiar dacă plafonarea prețurilor unor alimente de bază a ajutat în mod semnificativ la limitarea efectelor negative asupra populației cauzate de inflația ridicată, măsura pe termen mai lung pare să devină din ce în ce mai contraproductivă. Din cauza profitabilității scăzute la aceste produse, comercianții încearcă să compenseze prin stabilirea unor prețuri mai ridicate la alte produse, precum produsele de igienă sau de curățare, ceea ce contribuie din ce în ce mai puternic la inflație. Teoria economică specifică clar că stabilirea centralizată al prețurilor (metodă în care România are o experiență nefericită de peste 40 de ani în comunism) pot fi dezastruoase pe termen lung. Astfel, ne așteptăm ca aceste măsuri să fie eliminate treptat după anul electoral, lâsănd o libertate mai mare mecanismelor pieței în reglarea prețurilor bunurilor și serviciilor.