Bugetul de stat pentru 2025, un pariu pentru stabilitate și echilibru cu două provocări semnificative: instabilitatea politică internă și presiuni economice externe
Săptămâna trecută Parlamentul României a adoptat bugetul pentru anul 2025 menit să repoziționeze statul pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar după deficitele majore atinse în ultimii ani. În acest buget s-au luat în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală. Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Luând acestea în calcul, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3 puncte procentuale din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7 puncte procentuale, rezultând astfel un deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025. Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung. Cum arată însă bugetul de stat al României în comparație cu celelalte state UE și ce spațiu de manevră există pe termen scurt și lung?
Bugetul de stat în comparație europeană
Deși cele mai recente date statistice la nivel european sunt valabile doar pentru anul 2023, acestea sunt grăitoare. Aceste date arată că în 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media UE. În 2023 cheltuielile bugetare ale României s-au aflat cu 8,7 puncte procentuale sub media UE¹, pe când acest decalaj în cazul veniturilor bugetare a fost semnificativ mai ridicată, diferența fiind de 11,8 puncte procentuale. Această diferență relativ mai mare în privința veniturilor a condus în 2023 la un deficit bugetar de 6,6% în România, pe când media UE a fost de doar 3,5%. Acest decalaj s-a accentuat și mai mult în 2024: cheltuielile guvernamentale din România au crescut și mai mult, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală, contribuind la un deficit de aprox. 8,6% din PIB.
¹ Datele privind veniturile și cheltuielile pentru anul 2023 au fost calculate conform metodologiei Eurostat, în timp ce datele pentru 2024 și 2025 urmează metodologia Ministerului Finanțelor. Pot exista diferențe minore între cele două metodologii.
Cum arată planul guvernului din această perspectivă pe termen scurt în 2025?
Pentru reducerea decalajului amintit față de statele membre ale UE, precum și pentru a începe drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar, guvernul României calculează cu o creștere semnificativă a veniturilor (de la 32,6% la 34,9% din PIB), respectiv doar o creștere marginală a cheltuielilor statului (de la 41,2% la 41,9%), pentru a atinge ținta de deficit bugetar de 7% din PIB la finalul anului 2025. Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale (în principal creșterea veniturilor din taxe și impozite, fără însă majorarea bruscă a cotelor acestora). Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024. Probabil cea mai importantă schimbare însă o privește pe investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării.
Posibilități și restricții suplimentare pe termen mai lung
Un aspect important și poate puțin conștientizat este faptul că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE. Așa cum arată și datele analizate de către echipa Romanian Economic Monitor, impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) s-au aflat în continuu printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE. De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) s-au aflat permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, decalajul aici fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii cu peste 5 puncte procentuale sub media UE. Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizarea colectării veniturilor bugetare în România. Pentru comparație, veniturile bugetare medii în UE au avut o pondere de aproximativ 45% din PIB în ultimele 20 de ani, pe când același indicator în cazul României a oscilat în intervalul de 30-35%. Din 2016 încoace doar Irlanda și Malta au avut venituri bugetare mai scăzute decât România, fiind vorba însă de două contexte economice particulare. Astfel, România ar avea aici o posibilitate relevantă pentru consolidarea veniturilor bugetare, respectiv pentru a reduce decalajul și față de celelalte țări europene. Problema veniturilor scăzute ale statului nu se datorează doar impozitelor relativ mai scăzute în comparație europeană, ci și nivelului scăzut al eficienței colectării acestor taxe și impozite. Îmbunătățirea ratei de colectare a acestor taxe și impozite ar putea reprezenta o metodă eficientă pentru a reduce deficitul bugetar, așa cum am arătat și într-un studiu precedent din 2023.
De asemenea, este important de subliniat faptul că reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB până la finalul anului curent reprezintă doar primul pas spre restabilirea echilibrului bugetar. Măsuri suplimentare de corecție vor fi necesare și în anii următori pentru a reduce semnificativ deficitul bugetar și pentru a restabili echilibrul economico-financiar al țării. Aceste măsuri vor ținti cel mai probabil atât creșterea veniturilor bugetare, cât și ținerea sub control a cheltuielilor. Mai mult, oferirea unor servicii publice de calitate pe termen lung (ceea care ar însemna implicit o creștere a cheltuielilor bugetare) este imposibilă fără o creștere a veniturilor bugetare, adică o reducere a decalajului veniturilor bugetare din PIB față de media UE.
Există însă cel puțin două riscuri majore care pot reprezenta obstacole serioase în acest proces de consolidare bugetară.
- Riscul intern apare în cazul în care nu există un guvern stabil și o voință politică fermă pentru reducerea deficitului. În această situație, există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7% sau chiar deficitul anului trecut care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce chiar la o criză economică generală și recesiune.
- Riscul extern persistă chiar și în condițiile unei guvernări eficiente, deoarece economia poate fi afectată de șocuri externe semnificative. Pe de o parte, slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare – în decembrie, de exemplu, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Pe de altă parte, taxele vamale anunțate de președintele Trump ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României.
Astfel, economia care încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar al UE se confruntă nu doar cu o instabilitate politică internă, ci și cu presiuni economice externe semnificative prin prisma riscurilor economice și geopolitice globale. În aceste condiții, o guvernare economică responsabilă este absolut esențială, și poate reprezenta ultima ocazie reală a României de a restabili echilibrul economic și financiar chiar și într-un context extern mai puțin favorabil decât în ultimii ani.