Creșterea sustenabilă a salariilor din România – rolul productivității muncii
Într-un raport publicat la sfârșitul lunii martie 2024, Comisia Europeană a avertizat că salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea muncii (măsurat prin valoare adăugată nominală pe cap de angajat), ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra eforturilor de reducere a inflației, respectiv asupra competitivității economiei naționale în general. Pentru a avea o imagine mai clară, echipa RoEM a analizat raportul dintre cei doi indicatori atât la nivel european, cât și evoluția acestui raport în timp în cazul României.
În primul rând, datele precum și teoria economică arată că salariile reale pot fi crescute pe termen lung în mod sustenabil doar dacă în mod concomitent crește și productivitatea muncii în economie. La nivel european se observă clar tendința potrivit căreia țările care pot genera o valoare adăugată mai mare pe cap de angajat, își permit să ofere în general salarii mai mari personalului angajat. Această relație însă nu este întotdeauna perfect liniară și pot exista abateri de la trendul general. De exemplu, în anul 2022 salariile nete medii ale populației din România s-au aflat sub linia de trend, atât în comparație europeană (graficul din sus), cât și din perspectivă temporală (graficul din jos). Acest lucru înseamnă că veniturile anuale în România au fost mai scăzute decât potențialul indus de productivitatea muncii (exprimat în termeni nominali) care ar fi permis o creștere mai dinamică a salariilor. Factorii principali din spatele acestui decalaj pot fi explicate pe de o parte cu fenomenele economiei gri (de ex., utilizarea unor modalități de lucru cu impozitare mai avantajoasă, de exemplu PFA, în loc de angajare propriu zisă în cadrul companiilor; salarii primite ca și bonus de la proprietar din dividende plătite din profitul net al firmei cu o impozitare mai scăzută). O altă explicație posibilă poate fi faptul că proprietarii/investitorii au fost „plătiți” mai bine prin dividende decât forța de muncă, ceea ce nu este deloc surprinzător într-o economie emergentă, caracterizată de o penurie de capital.
Dacă ne uităm la evoluția celor doi indicatori în timp, putem delimita mai multe perioade distincte. Între anii 2015 și 2019, valorile veniturilor anuale s-au situat ușor peste linia de trend, datorită în principal deciziilor guvernamentale în privința politicilor fiscale ceea ce au încurajat consumul, respectiv o creștere accelerată a salariilor. Anul 2020, anul izbucnirii pandemiei a fost un an atipic în care productivitatea muncii nu a continuat să crească, dar salariile s-au menținut totuși pe deasupra liniei de trend: în lockdown productivitatea a scăzut, dar majoritatea angajaților au continuat, din fericire, să încaseze salarii chiar și în acest context dificil. Anul 2021 și 2022 au adus o oarecare normalizare urmată de scăderea sub liniei de trend. Această scădere s-a datorat în principal creșterii spectaculoase a inflației care a erodat puterea de cumpărare a salariilor populației (rata de creștere a inflației depășind viteza de creștere a salariilor). Astfel, anul 2022 a reprezentat o perioadă dificilă pentru populație în care veniturile au crescut într-un ritm foarte lent, chiar și comparativ cu creșterea productivității muncii. Anul 2023, ultimul an pentru care avem date statistice complete pentru România, arată că veniturile populației au revenit peste linia de trend, situație semnalată și de Comisia Europeană. Acest fapt înseamnă că salariile au crescut într-un ritm mai accelerat decât ritmul permis de îmbunătățirea productivității muncii. Pentru anul 2024 ne așteptăm la o continuare a acestui trend: conform estimărilor noastre salariile nete ar putea avea o creștere medie de 12,5% în acest an, ceea ce se va situa cel mai probabil peste dinamica creșterii valorii adăugate. Chiar dacă această creștere este una benefică pentru populație, amintim și faptul că este vorba de creșterea valorii medii a salariilor, iar discrepanțele mari dintre salariile din România vor determina în continuare ca această creștere să fie resimțită diferit de diferite grupuri sociale. Mai mult, acest ritm de creștere pare să nu fie sustenabilă pe termen lung și este nevoie de o dezvoltare mai accentuată a productivității muncii (de ex. prin adoptarea mai rapidă și mai eficientă a tehnologiilor digitale noi în companiile din România) pentru a asigura o fundamentare solidă pentru creșterea mai dinamică a salariilor din România.