În ultimul deceniu, România a reușit să se apropie semnificativ de media europeană în ceea ce privește mulți indicatori economici. Printre aceștia se numără și creșterea salariilor, care în România, în termeni nominali, aproape s-au triplat în ultimii 10 ani (de la 1579 lei în 2013 la 4584 lei în 2023, valori medii anuale). Dacă luăm în considerare inflația, ajungem de asemenea la o creștere substanțială: puterea de cumpărare a salariilor medii aproape s-a dublat în aceeași perioadă de 10 ani (mai exact creșterea în termeni reali a fost de +89%).

Cu toate acestea, în economie sunt prezente și inegalități teritoriale semnificative.

Dintre cele 41 de județe ale României, salariile medii depășesc media națională în doar 5 județe respectiv în București , în timp ce în cele 36 de județe rămase salariile medii se află sub media națională. Acest raport arată, de asemenea, că inegalitățile regionale sunt semnificative, iar deviația salariilor medii este mare la nivel regional. Este important însă să analizăm și dinamica creșterii acestor salarii, deoarece din acest punct de vedere situația nu este atât de gravă. Există 25 de județe în care salariile medii se află sub media națională, dar ritmul de creștere al salariilor în ultimii 10 ani a fost peste media națională, astfel încât aceste județe, deși încet, se află într-un proces de convergență. În cea mai defavorizată situație se află cele 11 județe în care salariile sunt mai mici decât media națională iar ritmul lor de creștere a rămas, de asemenea, sub media națională. Aceste județe sunt cele care se confruntă cu un risc crescut de a rămâne în urmă din punct de vedere economic.

În cazul celor 5 județe și al Bucureștiului, unde salariile medii depășsesc media națională, în doar trei județe se poate observa o creștere a salariilor mai rapidă decât media națională a ritmului de creștere. În acest context, este de remarcat faptul că doar 3 județe au salarii medii mai mari decât media națională și un ritm de creștere al salariilor peste medie. Aceste trei județe sunt Sibiu, Timiș și Cluj care au arătat un potențial de dezvoltare ridicat, ajungând astfel în topul județelor în privința salariilor medii nete. În județele Arges, Ilfov și municipiul București, deși salariul mediu este mai mare decât media națională, rata de creștere a acestora s-a aflat sub media națională ceea ce poate reprezenta un semn al diminuării potențialului de dezvoltare în viitor.

În concluzie, se poate afirma că, în ciuda disparităților semnificative, se observă totuși o tendință (lentă) de convergență în distribuția teritorială a salariilor.

De exemplu, pe când în 2014 diferența dintre județele cu cel mai mic (Harghita) respectiv cel mai mare salariu mediu net (București) a fost de +95% (1251 lei în Harghita și 2441 lei în București), această diferență în Aprilie 2024 s-a micșorat la „doar” +80% (3739 lei în Teleorman și 6713 lei în București). Aceeași idee de convergență este susținută și de faptul că majoritatea județelor sunt categorizate în cadranul cu salarii relativ mai mici, dar cu un ritm de creștere peste medie. Desigur, inegalitățile teritoriale sunt în continuare semnificative, iar convergența trebuie dinamizată prin încurajarea și realizarea investițiilor în zonele defavorizate.