Perspectivele economice se înrăutățesc: cum se va prezenta economia României până la finalul anului 2024 și la ce ne putem aștepta în 2025?
Pe baza datelor statistice provizorii publicate de INS pentru al 3-lea trimestru al anului curent, date sub așteptările analiștilor, echipa noastră a revizuit încă o dată în scădere prognoza privind creșterea PIB-ului României în 2024. Astfel față de așteptările optimiste de la începutul anului care indicau o creștere de 3%, respectiv față de previziunea actualizată de 1,8% în luna septembrie, modelul nostru de previziune (incluzând datele statistice apărute recent) arată că o creștere economică în jur de 1% este un scenariu mult mai realist.
Care sunt cauzele scăderii prognozei privind creșterea economică?
Chiar dacă anul 2024 a adus o creștere a venirurilor reale ale gospodăriilor, economia țării a performat mult sub așteptările inițiale. În acest an am fost martori la mai multe decizii guvernamentale importante, precum creșterea salariului minim pe economie, xreșterea semnificativă a salariilor în sectorul bugetar în an electoral, creșterea pensiilor, împreună cu scăderea moderată a inflației au condus la o creștere dinamică a veniturilor reale ale populației din România. Astfel, consumul intern a devenit din ou principalul motor al economiei autohtone.
Oferta din sectorul privat însă nu a reușit să țină pasul cu această creștere a consumului intern, ceea ce a condus la o creștere vizibilă a importurilor. Importul produselor industriale sau al alimentelor a avut un trend puternic ascendent în acest an, o tendință similară fiind vizibilă și în cazul importurilor serviciilor, precum serviciile turistice (consumatorii au preferat, de exemplu, sejururile în străinătate în loc de turismul autohton). Paralel cu această dinamizare a importurilor, cererea externă a rămas din păcate modestă. Problemele din sectorul industrial, în special în Germania și în economia Zonei Euro, au avut ca rezultat o creștere mult mai moderată a exporturilor decât cea în cazul importurilor. Astfel, exportul net negativ a tăiat mult din creșterea economică a acestui an, efect vizibil în special în trimestrul 2 al anului curent.
Un alt factor important care a contribuit creșterea economică sub așteptări a fost încetinirea relativ accentuată a investițiilor. Investițiile finanțate din bugetul de stat, respectiv din fondurile europene au reușit totuși să mențină investițiile în sfera pozitivă, chiar dacă investițiile în locuințe au scăzut.
Un ultim aspect de menționat este legat de sectorul IT. Sectorul „superstar” al economiei românești din ultimii ani a avut de îndurat presiuni importante în acest an, având astfel o contribuție mai modestă la creșterea economică din 2024. Pe de o parte, tendințele globale ale sectorului legate de reducerea personalului și accentuarea investițiilor în tehnologie în loc de resurse umane au fost resimțite și de IT-ul din România, sector strâns integrat în rețele globale. Pe de altă parte, programatorii din România nu mai reprezintă o alternativă atât de ieftină în comparație internațională, ceea ce a adăugat un plus de presiune asupra pieței forței de muncă din acest sector.
Cum va arăta economia României în 2025 și după?
- Incertitudinile politice își pun amprenta lor pe creșterea economică
În contextul actual analiștii economici actualizează mai lent prognozele lor pentru anul 2024: majoritatea lor se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 1,7%, ceea ce considerăm că este prea optimist. În 2025 economia României ar putea beneficia de o accelerare modestă a creșterii PIB-ului, dar consensul actual al pieței de creștere de 2,8% este la fel de optimistă. Conform estimărilor noastre, limita inferioară a așteptărilor actuale ale analiștilor de +1,5% pare un scenariu mult mai realist. Prognoza noastră mai pesimistă are la baza ei atât factori externi, cât și interni.
Pe plan extern, incertitudinile economice sunt destul de ridicate. Chiar dacă majoritatea analiștilor se așteaptă la o continuare a revenirii zonei euro (conform consensului pieței, putem să ne așteptăm la o creștere modestă a industriei din această zonă), tensiunile geopolitice, inclusiv conflictele și protecționismul în comerțul internațional, pot dezechilibra ușor acest proces.
Pe plan intern, incertitudinile politice amplificate de rezultatele neașteptate din primul tur al alegerilor prezidențiale, respectiv ascensiunea extremismului atât în cadrul alegerilor prezidențiale cât și în cadrul celor parlamentare reprezintă o povară grea pentru economia țării. În acest scenariu măsurile de corecție a deficitului bugetar devin și mai imprevizibile, ceea ce contribuie semnificativ la creșterea riscurilor economice, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru întreaga populație a țării. Scenariile posibile includ o creșterea a impozitelor pe venit, majorarea TVA-ului, respectiv orice combinație a acestor măsuri. În situația de față, din păcate, aceste măsuri par inevitabile: dacă viitorul guvern nu va implementa măsuri cât de cât credibile pentru reducerea deficitului bugetar, finanțarea acestuia va deveni extrem de dificilă, iar costurile acesteia vor afectanegativ atât companiile, cât și gospodăriile din România. Nu putem decât să sperăm că aceste măsuri vor fi implementate gradual și inteligent, fără decizii bruște care să afecteze major actorii din economie, măsuri care să conducă la o reducere treptată a deficitului bugetar în următorii ani la un nivel mai sustenabil pe termen lung.
- Scăderea inflației cu riscuri majore pe termen scurt
Reducerea treptată a deficitului bugetar, respectiv slăbirea cererii interne vor conduce cel mai probabil la o scădere moderată a inflației, riscurile continuării acestui trend descendent sunt însă ridicate, mai ales pe termen scurt. Măsurile de corecție bugetară pot afecta în mod total diferit rata inflației. De exemplu, creșterea impozitelor pe venit poate contribui la scăderea inflației (prin reducerea cererii și a consumului intern), dar o potențială majorare a TVA-ului poate aduce o creștere aproape instantă a inflației. Cu toate acestea, pe termen mediu, ne așteptăm ca inflația din românia să continue pe un trend descendent spre ținta băncii centrale, ceea ce va conduce și la o scădere a dobânzilor creditelor.
- Reducerea deficitului bugetar și perspective pe termen lung
Anul acesta România va înregistra foarte probabil cel mai mare deficit al bugestului statului din Îîntreaga UE. De altfel, în ultimii 6 ani, România a acumulat în fiecare an un deficit bugetar semnificativ, depășind de fiecare dată pragul de 3% a deficitului bugetar excesiv definit de Comisia Europeană. Gestionarea acestui deficit major va necesita eforturi importante nu numai în 2025 dar și în anii următori, desigur în ipoteza în care nu va fi nevoie de o corecție majoră și bruscă imediat în anul 2025. Scenariul cel mai optimist include o corecție bugetară graduală, implementată pe o perioadă de mai mulți ani. Procesul depinde desigur într-o mare măsură și de revenirea economiei UE, însă rezolvarea problemelor structurale ale economiei europene va necesita de asemenea mai mulți ani. Astfel, pe un orizont de timp de 2-3 ani, creșterea economiei României va rămâne foarte probabil sub media obișnuită de 3-4%.