Cu peste un an în urmă Eurostat a publicat pentru prima oară în istoria sa date ce arătau că România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria în privința produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce ține cont de diferențele dintre nivelul de preț al diferitelor țări. Conform celor mai recente date Eurostat publicate în iunie România ajunge din urmă și Polonia (fiind însă devansată de Portugalia, nu și de Ungaria, dacă ne raportăm la știrea anului trecut). Odată cu aceste date publicate pentru anul 2023, România mai urcă o poziție în clasamentul european al PIB-ului pe cap de locuitor, devansând deja pe alte 6 țări membre UE, respectiv Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria și fiind la egalitate cu Polonia. Acest loc în clasament înseamnă că România ajunge la nivelul de 80% față de media UE în privința acestui indicator. Ca și comparație, acum 10 ani, valoarea aceluiași indicator în România era de 55%.

Dincolo însă de aceste cifre percepția populației, precum și a unor analiști economici este că aceste estimări sunt exagerate, iar dezvoltarea economică a României nu se compară deocamdată cu cea a Poloniei. Care sunt însă cauzele pentru care percepțiile reale diferă de aceste date statistice? Cauzele pot fi grupate în două categorii mari, și anume (1) deficiențele indicatorului PIB/capita în PPS, (2) insuficiența unui singur indicator pentru a descrie precis nivelul de dezvoltare economică a unei țări.

 

    1. Legat de deficiențele indicatorului PIB pe cap de locuitor în PPS:
      • PIB-ul reprezintă un indicator agregat la nivel de țară care încearcă să surprindă totalul valorii adăugate brute creată la nivelul unei țări, însă nu ține cont de variația semnificativă a veniturilor realizate în diferite regiuni geografice sau de către diferite categorii sociale, percepțiile individuale având astfel variații destul de mari
      • PIB-ul este probabil cel mai frecvent utilizat indicator pentru măsurarea dezvoltării economice, dar nu surprinde în mod exact bunăstarea reală a populației. De exemplu măsura în care totalul veniturilor realizate într-o economie (reprezentată prin PIB-ul țării) este redistribuit angajaților diferă de la o țară la alta, ceea ce înseamnă că angajații din două țări cu PIB/capita similar pot avea venituri semnificativ diferite, alterând astfel percepția lor privind bunăstarea economică din țările lor. În România, de exemplu, procentajul din PIB care este utilizat pentru compensarea angajaților este mai mic decât în marea majoritate a țărilor UE.
      • Datorită complexității lui, PIB-ul este un indicator dificil de măsurat exact, mai ales în paritatea puterii de cumpărare (PPS), estimarea PIB-ului incorporând întotdeauna și un interval de incertitudine destul de larg, fiind astfel deseori ajustat ulterior. Astfel, tendințele pe termen lung ale acestui indicator sunt mai relevante decât o valoare actuală dintr-un moment dat.
      • Însăși paritatea puterii de cumpărare (PPS), care reprezintă o valută artificială menită să echilibreze diferențele între puterea de cumpărare a diferitelor monede naționale, are incertitudinile proprii. Teoretic, în PPS fiecare consumator poate cumpăra aceeași coș de produse în orice țară. Componența coșului de produse este însă întotdeauna subiectivă, iar componentele individuale ale coșului pot avea o semnificații diferite pentru consumatori din țări diferite.

       

    2. Chiar dacă luăm în considerare aspectele de mai sus în interpretrea indicatorului în cauză, egalitatea cu Polonia în privința PIB-ului pe cap de locuitor pare în momentul de față îndepărtată de realitate. Acest lucru se datorează faptului că pentru a caracteriza dezvoltarea economică actuală și reală a țării, așa cum acesta afectează percepția populației privind bunăstarea economică, trebuie să luăm în considerare mai mulți indicatori în același timp. De exemplu, dacă punem în contrast PIB-ul pe cap de locuitor (indicator de tip flow) cu bunăstarea/averea financiară a populației (indicator de tip stoc), clasamentul se schimbă drastic. Conform valorii financiare nete pe cap de locuitor (valoarea financiară netă = activele financiare ale populației, precum conturi bancare, depozite, fonduri de investiții, aur, fond de pensii etc. minus  datorii, precum credite sau datorii către alți furnizori), România cade pe penultimul loc în regiune, fiind devansat inclusiv de Polonia. Chiar dacă putem analiza și alte aspecte, acest indicator arată deja de ce percepția reală a populației diferă de ceea ce arată PIB-ul pe cap de locuitor.

     

  2. În concluzie:
    • Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor arată că am ajuns din urmă pe Polonia, realitatea economică este mult mai complexă și probabil mai avem un drum lung de străbătut până în momentul în care bunăstarea populației României va ajunge la nivelul celei din Polonia, existând alți indicatori, precum valoarea financiară netă a populației (dar și altele legate de indicele dezvoltării umane, de dezvoltarea sistemului educațional sau al sănătății) care pot surprinde domeniile în care o îmbunătățire a nivelului de dezvoltarea este esențială.
    • Chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor trebuie interpretat cu o atenție deosebită, trendul din ultimii 10 ani este unul pozitiv, România arătând cea mai mare rată de creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, ceea ce este promițător și din perspectiva îmbunătățirii poziției României în comparație cu țările din regiune
    • În mod similar, convergența este cât se poate de clară: pe când acum 10 ani PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 55% față de media UE, cea mai recentă valoare publicată de Eurostat arată că România a produs o creștere relativ mai accentuată în UE, ajungând la valoarea de 80%, în continuare sub, dar din ce în ce mai aproape de, media UE.
    • Principalul semn de întrebare este sustenabilitatea acestui trend pozitiv în viitor. Pentru a continua pe această traiectorie, România trebuie să gestioneze câteva riscuri economice semnificative, precum deficitul bugetar major, deficitului contului curent sau inegalitățile din interiorul țării.

Mai multe detalii: https://economedia.ro/grafic-romania-ajunge-din-urma-polonia-in-statistica-ue-privind-pib-ul-cap-de-locuitor-de-ce-nu-se-simte-indicatorul-in-realitatea-economica-economisti-mai-avem-drum-lung-pana-cand-bunastare.html