Economia globală și europeană traversează o perioadă dificilă, în care se suprapun mai multe crize, precum războiul din Ucraina, războiul din Orientul Mijlociu, criza energetică, presiuni inflaționiste, etc., care împreună creează o presiune majoră asupra tuturor economiilor naționale. Într-un astfel de context, o țară strâns legată de economia mondială și mai ales de cea europeană are o singură opțiune: neputând influența în mod semnificativ fenomenele globale amintite, are nevoie de o stabilitate internă cât mai sigură pentru a putea rămâne cât mai rezilientă, gestionând efectele negative ale multiplelor crize mondiale. Exact în această perioadă, România se confruntă cu o accentuată instabilitate și polarizare politică, culminând cu depunerea și adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament, în urma căreia Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026. În astfel de scenarii, incertitudinea politică nu rămâne doar o problemă a clasei politice, ci se transferă rapid în economie prin scăderea încrederii investitorilor, amânarea deciziilor de investiții, volatilitate pe piețele financiare și dificultăți suplimentare în gestionarea deficitului bugetar și a reformelor necesare.

Primul semnal în acest sens a venit imediat după anunțarea intenției de depunere a moțiunii de cenzură, prin creșterea semnificativă a cursului de schimb al euro, care în doar câteva zile a atins un maxim istoric de 5,27 lei. Tensiunile s-au transmis rapid și către piața finanțării datoriei publice: costurile de finanțare ale statului au crescut, spreadurile CDS s-au majorat, indicând o percepție mai ridicată a riscului suveran, iar perspectiva unei posibile retrogradări în categoria „junk” a ratingului României de către agențiile de rating rămâne un risc imediat. În asemenea condiții, finanțarea deficitului devine mai costisitoare, iar cererea investitorilor pentru obligațiunile de stat poate scădea, ceea ce amplifică presiunile asupra stabilității financiare și bugetare a României. Efectele instabilității politice vor fi însă mult mai persistente, reflectându-se în cele din urmă într-o deteriorare a performanței economice a țării. În acest context, echipa Romanian Economic Monitor operează o revizuire semnificativă a prognozei privind evoluția PIB-ului României în anul 2026, anticipând pentru prima dată în acest an o valoare negativă, respectiv o contracție economică.

Dintr-o perspectivă cronologică, la începutul anului echipa noastră estima o ușoară creștere economică de 0,8%, susținută în principal de o îmbunătățire graduală a indicatorilor macroeconomici în a doua parte a anului 2026 (diminuarea efectelor măsurilor de austeritate, consolidare fiscală, dezinflație, utilizarea accelerată a fondurilor europene), după un debut economic mai slab în primul semestru. Prima revizuire a prognozei a intervenit odată cu izbucnirea conflictului militar din Iran, moment în care estimarea de creștere economică a fost redusă la 0,4%, iar după câteva săptămâni la 0,2%.  În prezent, pe fondul suprapunerii crizelor globale cu instabilitatea politică internă din Romania, noua prognoză indică o scădere a PIB-ului de 0,5%, ceea ce ar corespunde unei recesiuni economice moderate pentru întregul an 2026.

Dar, în ciuda acestui scenariu, se pot găsi totuși motive de optimism temperat. Pe termen mai lung, există potențial de stabilizare a economiei: temperarea inflației ar putea conduce la redresarea puterii de cumpărare și a consumului intern, efectele măsurilor fiscale s-ar putea estompa treptat, iar mediul de afaceri s-ar putea adapta noilor realități economice. Totodată, în ipoteza în care România își continuă procesul de consolidare fiscală în mod consecvent, încrederea investitorilor s-ar putea consolida, iar condițiile de finanțare a datoriei publice s-ar putea normaliza. Aceste evoluții ar putea crea premise favorabile pentru relansarea creșterii economice. În acest context, estimarea noastră pentru anul 2027 rămâne pozitivă, prognoza indicând o creștere a PIB-ului României de 2,2%.